Gripa: Principalele simptome și cum le recunoști

Gripa sezonieră este una dintre cele mai frecvente afecÈ›iuni cu care se pot confrunta atât adulÈ›ii cât È™i copiii. În cele ce urmează, vă prezentăm principalele simptome, cum le puteÈ›i recunoaÈ™te È™i cum vă puteÈ›i proteja.

• Cum se manifestă gripa
• DiferenÈ›a dintre gripă È™i o simplă răceală
• Cum se transmite gripa
• Analize recomandate pentru a diagnostica gripa
• Tratament pentru gripă
• Medicamente recomandate
• Remedii pentru stimularea imunității
• Dieta recomandată
• ImportanÈ›a hidratării
• Cum se tratează gripa la copii
• Posibile complicaÈ›ii ale gripei
• Cum poate fi prevenită gripa

Cum se manifestă gripa

Virusurile gripale se transmit prin aer în picături atunci când o persoana infectată tuÈ™eÈ™te, strănută sau vorbeÈ™te. O persoană poate inhala picăturile direct sau poate lua germenii de pe un obiect - un telefon sau o tastatură- È™i apoi îi poate duce în organism prin atingerea ochilor, nasului sau a gurii.

Există patru tipuri de virusuri gripale sezoniere: A, B, C È™i D. Virusurile gripale A È™i B circulă È™i provoacă epidemii sezoniere. Virusurile gripale sunt în continuă schimbare, noi tulpini apărând în mod regulat.

 Gripa este o infecÈ›ie virală care atacă sistemul respirator: nasul, gâtul È™i plămânii.

Perioada tipică de incubaÈ›ie pentru gripă, adică perioada în care virusul se află în organism È™i se dezvoltă,  este de la 1 până la 4 zile. În acest timp, este posibil ca persoana să nu prezinte simptome ale bolii. TotuÈ™i, persoanele bolnave pot transmite virusul altor persoane cu o zi înainte de apariÈ›ia simptomelor.

Gripa sezonieră se caracterizează printr-un debut brusc de:

• febră;

• tuse uscată, persistentă;

• dureri de cap;

• dureri musculare È™i articulare;

• durere în gât;

• frisoane È™i transpiraÈ›ii;

• cefalee;

• dificultăți de respiraÈ›ie;

• oboseală È™i slăbiciune;

• nas înfundat;

• dureri oculare;

• vărsături È™i diaree, dar acest lucru este mai frecvent la copii decât la adulÈ›i.

Tusea poate fi severă È™i poate dura două sau mai multe săptămâni.

Majoritatea oamenilor se recuperează după febră È™i alte simptome în decurs de o săptămână fără a necesita asistență medicală. Dar gripa poate provoca unele complicaÈ›ii sau deces, în special în cazul persoanelor cu risc ridicat.

Diferența dintre gripă și o simplă răceală

Virusurile provoacă răceli È™i gripă, ambele fiind infecÈ›ii respiratorii. Cel mai simplu mod de a evidenÈ›ia diferenÈ›a este acela de a sublinia manifestările. Simptomele gripei apar rapid È™i pot fi severe. Acestea durează de obicei de la una È™i până la 2 săptămâni. Răcelile apar treptat în câteva zile È™i sunt adesea mai uÈ™oare decât gripa. De obicei, starea se îmbunătățeÈ™te în 7 până la 10 zile, deÈ™i simptomele pot dura până la 2 săptămâni.

Dacă aveți o răceală, probabil că veți resimți simptome precum:

• nas înfundat;

• durere de gât;

• strănut;

• tuse;

• dureri de cap sau dureri musculare;

• oboseală uÈ™oară.

Cum se transmite gripa

Gripa sezonieră se răspândeÈ™te uÈ™or, cu transmitere rapidă în zonele aglomerate, inclusiv în È™coli. Atunci când o persoană infectată tuÈ™eÈ™te sau strănută, eliberează în aer picături care conÈ›in virusuri (picături infecÈ›ioase). Acestea se pot răspândi până la un metru aÈ™a că îi pot infecta pe cei din imediata apropiere. Perioada de incubaÈ›ie este de aproximativ 2 zile, dar variază de la una la patru zile.

Pentru a preveni transmiterea, oamenii ar trebui să-È™i acopere gura È™i nasul cu o batistă atunci când tuÈ™esc È™i să se spele pe mâini în mod regulat. În zonele cu climă temperată, epidemiile sezoniere apar în principal în timpul iernii, în timp ce în regiunile tropicale, gripa poate apărea pe tot parcursul anului, provocând focare mai neregulate.

Analize recomandate pentru a diagnostica gripa

Cele mai multe cazuri de gripă sunt diagnosticate clinic. TotuÈ™i, în perioadele de activitate gripală scăzută È™i în afara situaÈ›iilor de epidemie, infecÈ›ia cu alte virusuri respiratorii, cum ar fi rinovirusul, virusul sincitial respirator, parainfluenza È™i adenovirusul, se poate prezenta ca boală asemănătoare gripei. De aceea, diferenÈ›ierea clinică a gripei de alÈ›i agenÈ›i patogeni este dificilă.

Colectarea probelor respiratorii adecvate È™i aplicarea unui test de laborator sunt necesare pentru a stabili un diagnostic definitiv. Confirmarea de către laborator a virusului gripal din secreÈ›iile gâtului, nazale È™i nazofaringiene se efectuează în mod obiÈ™nuit folosind detectarea directă a antigenului, izolarea virusului sau detectarea ARN-ului specific gripei prin reacÈ›ia de polimerizare în lanÈ› cu revers transcriptază (RT-PCR).

Testele rapide de diagnosticare a gripei sunt utilizate în medii clinice, dar au o sensibilitate mai scăzută în comparaÈ›ie cu metodele RT-PCR; fiabilitatea lor depinde în mare măsură de condiÈ›iile în care sunt utilizate.

Tratament pentru gripă

Persoanele care nu provin dintr-un grup cu risc ridicat urmează un tratament simptomatic fiind sfătuite să rămână acasă pentru a minimiza riscul de infectare a altor membri din comunitate. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor. PacienÈ›ii trebuie să se monitorizeze pentru a detecta dacă starea lor se deteriorează È™i să solicite asistență medicală.

Persoanele care se află într-un grup cu risc ridicat de a dezvolta boli grave sau complicaÈ›ii trebuie tratate cu medicamente antivirale în plus față de tratamentul simptomatic.

Medicamente recomandate

Printre medicamentele recomandare se numără:

• Antialgice: Unele analgezice, aÈ™a cum sunt acetaminofenul È™i ibuprofenul, sunt adesea recomandate pentru ameliorarea simptomelor precum dureri musculare È™i de cap, È™i febră.

• Decongestionante: Acest tip de medicamente poate ajuta la ameliorarea congestiei nazale È™i a presiunii în sinusuri È™i urechi.

• Expectorante: Acest tip de medicamente ajută la reducerea secreÈ›iilor sinusale care provoacă dureri de cap È™i tuse.

• Antitusive: Tusea este un simptom al gripei, iar unele medicamente sau picături care folosesc miere È™i lămâie pot ajuta la ameliorarea acesteia.

Medicamentele antivirale eliberate pe bază de rețetă pot reduce simptomele grave ale infecției și pot scurta durata acesteia.

• Tratamentul cu inhibitorii neuraminidazei  (în mod ideal, în decurs de 48 de ore de la debutul simptomului) este recomandat pentru minim de 5 zile, dar poate fi prelungit până când există o îmbunătățire clinică satisfăcătoare.

• Corticosteroizii nu trebuie utilizaÈ›i în mod obiÈ™nuit, cu excepÈ›ia cazului în care sunt indicaÈ›i din alte motive ( astm È™i alte condiÈ›ii specifice).

Toate virusurile gripale circulante în prezent sunt rezistente la medicamente antivirale adamantane prin urmare, acestea nu sunt recomandate pentru monoterapie.

Remedii pentru stimularea imunității

Aportul adecvat de vitamine È™i minerale reprezintă unul dintre remediile importante pentru stimularea imunității. Iată cele mai importante vitamine È™i minerale de ajutor în cazul gripei sezoniere:

• Vitamina C;

• Vitamina D;

• Zinc;

• Coenzima Q10;

• Resveratrol;

• Omega 3.

Dieta recomandată

Unele remedii naturale pot fi de ajutor pentru ameliorarea simptomelor gripei. De exemplu, pentru durerea în gât sau tuse, se recomandă consumul de:

• miere;

• ceaiuri medicinale calde;

• alimente sănătoase;

• supă caldă.

De asemenea, odihna este o parte importantă a procesului de recuperare.

Importanța hidratării

Se recomandă ca o persoană să bea multe lichide pentru a preveni deshidratarea.

Hidratarea în contextul gripei este importantă deoarece contribuie la:

• întărirea sistemului imunitar;

• scăderea febrei;

• atenuarea durerilor de cap;

• menÈ›inerea pH-ului organismului È™i pentru a ajuta celulele să absoarbă È™i să utilizeze fluidele pe care le luaÈ›i;

• menÈ›inerea membranelor mucoase hidratante;

• îmbunătățirea absorbÈ›iei nutrienÈ›ilor;

Cum se tratează gripa la copii

Tratamentul depinde de simptomele, vârsta È™i starea generală de sănătate a copilului. Scopul tratamentului este acela de a ajuta la prevenirea sau ameliorarea simptomelor.

Tratamentul poate include:

• Acetaminofen - ajută la diminuarea dureri corporale È™i febră;

• medicamente pentru tuse pentru copii;

• antivirale: administrarea medicamentului trebuie iniÈ›iată în termen de 2 zile de la apariÈ›ia simptomelor.

• suplimente alimentare pentru copii;

Se recomandă de asemenea:

• odihna la pat;

• Hhidratare. 

AtenÈ›ie! Nu administraÈ›i niciodată aspirină copiilor până la vârsta de 18 ani. Aspirina poate creÈ™te riscul unei afecÈ›iuni rare, dar grave, numită sindromul Reye.

Semnele și simptomele de urgență la copii pot include:

• dificultăți de respiraÈ›ie,;

• buze albastre;

• dureri în piept;

• deshidratare;

• dureri musculare severe;

• convulsii;

• agravarea afecÈ›iunilor medicale existente.

Posibile complicații ale gripei

Toate grupele de vârstă pot fi afectate, dar există unele mai expuse riscului decât altele.

Printre persoanele cu risc mai mare de a dezvolta complicații gripale se numără:

• copiii mai mici de 5 ani È™i în special cei sub 6 luni;

• adulÈ›ii cu vârsta peste 65 de ani;

• rezidenÈ›ii caselor de îngrijire medicală È™i ai altor unități de îngrijire pe termen lung;

• femeile însărcinate È™i cele care abia ce au născut (maxim două săptămâni);

• persoanele cu sistem imunitar slăbit;

• persoanele care suferă de boli cronice;

• persoanele supraponderale cu un indice de masă corporală (IMC) de 40 sau mai mare;

• lucrători în domeniul sănătății.

Copiii și adulții cu risc ridicat pot dezvolta complicații care pot include:

• pneumonie;

• bronÈ™ită;

• astm;

• probleme cardiace;

• infecÈ›ii ale urechii.

Pneumonia este una dintre cele mai grave complicaÈ›ii. Pentru adulÈ›ii în vârstă È™i persoanele cu o boli cronice, pneumonia poate fi mortală.

Cum poate fi prevenită gripa

Cel mai eficient mod de a preveni boala este vaccinarea. Vaccinuri sigure È™i eficiente sunt disponibile È™i utilizate de mai mult de 60 de ani. Imunitatea la vaccinare scade în timp, astfel încât vaccinarea anuală este recomandată pentru a proteja împotriva gripei.

Vaccinarea este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc ridicat de complicaÈ›ii gripale È™i pentru cele care îngrijesc persoanele cu risc ridicat sau convieÈ›uiesc alături de acestea.

Vaccinarea antigripală este deosebit de importantă în acest sezon, deoarece gripa È™i COVID-19 au simptome similare. Vaccinarea antigripală ar putea reduce simptomele care ar putea fi confundate cu acelea cauzate de virusul SARS-CoV2.

 Pe lângă vaccinare È™i tratamentul antiviral, managementul sănătății publice include măsuri de protecÈ›ie personală, cum ar fi:

• spălarea frecventă a mâinilor cu apă È™i săpun timp de cel puÈ›in 20 de secunde sau utilizarea de dezinfectanÈ›i pe bază de alcool;

• o bună igienă respiratorie – acoperirea gurii È™i nasului pe durata bolii;

• autoizolarea precoce a persoanelor cu simptome de gripă;

• evitarea contactului strâns cu persoanele bolnave;

• evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii;

• curățarea în mod regulat a suprafeÈ›elor atinse frecvent de mai multe persoane.

• evitarea aglomeraÈ›iei;  

• aportul de suplimente pentru imunitate

Atenție! Prezentare are un caracter strict informativ.

Concluzie

Gripa sezonieră este o afecÈ›iune care poate fi prevenită prin vaccinare È™i urmarea unor reguli de igienă, viață socială, alimentaÈ›ie. În cazul în care vă confruntaÈ›i cu gripa, apelaÈ›i la serviciile medicale de specialitate pentru a primi cea mai adecvată formulă de tratament.

Referinte suplimentare:

Goldman, Rena, “The Difference Between the Cold and Flu.”, Healthline, 2020,

https://www.healthline.com/health/cold-flu/cold-or-flu,

Holland, Kimberly, “Everything You Need to Know About the Flu.”, Healthline, 2020,

https://www.healthline.com/health/cold-flu/flu#remedies,

Hopkins Medicine,  “Influenza (Flu) in Children.”, Hopkins Medicine, 2021,

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/influenza/influenza-flu-in-children,

Mayo Clinic, “Influenza (flu).” Mayo Clinic, 2021,

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/symptoms-causes/syc-20351719,